Doriti ca elim.at să vă redirecționeze automat la pagina în limba română?
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Pentru detalii accesati pagina GDPR Vreau detalii

Biblia

VDCC

O cântare a lui Asaf1Pentru ce, Dumnezeule, ne lepezi pentru totdeauna?
Pentru ce Te mânii pe turma păşunii Tale?
2Adu-Ţi aminte de poporul Tău,
pe care l-ai câştigat odinioară,
pe care l-ai răscumpărat ca seminţie a moştenirii Tale!
Adu-Ţi aminte de muntele Sionului, unde Îţi aveai locuinţa;
3îndreaptă-Ţi paşii spre aceste locuri pustiite fără curmare!
Vrăjmaşul a pustiit totul în Locaşul Tău cel Sfânt.
4Potrivnicii Tăi au mugit în mijlocul Templului Tău;
şi-au pus semnele lor drept semne.
5Parcă erau nişte oameni care ridică toporul într-o pădure deasă:
6în curând au sfărâmat toate podoabele săpate
cu lovituri de securi şi ciocane.
7Au pus foc Sfântului Tău Locaş;
au dărâmat şi au pângărit locuinţa Numelui Tău.
8Ei ziceau în inima lor:
„Să-i prăpădim pe toţi!”
Au ars toate locurile sfinte din ţară.
9Semnele noastre nu le mai vedem;
nu mai este niciun proroc
şi nu mai este nimeni printre noi care să ştie până când…
10Până când, Dumnezeule, va batjocori asupritorul
şi va nesocoti vrăjmaşul fără curmare Numele Tău?
11Pentru ce Îţi tragi înapoi mâna şi dreapta Ta?
Scoate-o din sân şi nimiceşte-i!
12Totuşi, Dumnezeu este Împăratul meu, care din vremuri străvechi
dă izbăviri în mijlocul acestei ţări.
13Tu ai despărţit marea cu puterea Ta,
ai sfărâmat capetele balaurilor din ape;
14ai zdrobit capul leviatanului {Sau: crocodilului},
l-ai dat să-l mănânce fiarele din pustiu.
15Ai făcut să ţâşnească izvoare în pâraie,
ai uscat râuri care nu seacă.
16A Ta este ziua, a Ta este şi noaptea;
Tu ai aşezat lumina şi soarele.
17Tu ai statornicit toate hotarele pământului,
Tu ai rânduit vara şi iarna.
18Adu-Ţi aminte, Doamne, că vrăjmaşul Te batjocoreşte,
şi un popor nechibzuit huleşte Numele Tău!
19Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei Tale
şi nu uita pe vecie viaţa nenorociţilor Tăi!
20Ai în vedere legământul!
Căci locurile dosnice din ţară sunt pline de bârloguri de tâlhari.
21Să nu se întoarcă ruşinat cel apăsat,
ci nenorocitul şi săracul să laude Numele Tău!
22Scoală-Te, Dumnezeule, apără-Ţi pricina!
Adu-Ţi aminte de ocările pe care Ţi le aruncă în fiecare zi cel fără minte!
23Nu uita strigătele potrivnicilor Tăi,
zarva care creşte necurmat a celor ce se ridică împotriva Ta!

Traducerea D. Cornilescu 1924, ediția revizuită în 2014
© Societatea Biblică Interconfesională din România

SCH2000

Psalm 741Ein Maskil. Von Asaph. O Gott, warum hast du [uns] verworfen für immer, warum raucht dein Zorn gegen die Schafe deiner Weide?2Gedenke an deine Gemeinde, die du vorzeiten erworben, an den Stamm deines Erbteils, den du erlöst hast, an den Berg Zion, auf dem du Wohnung genommen hast!3Erhebe deine Schritte zu dem Ort, der so lange in Trümmern liegt! Alles hat der Feind verderbt im Heiligtum!4Deine Widersacher brüllen in deiner Versammlungsstätte; sie haben ihre Banner als Zeichen aufgestellt.5Es sieht aus, als schwänge man oben im Dickicht des Waldes die Axt;6und jetzt zerschlagen sie all ihr Schnitzwerk mit Beilen und mit Hämmern.7Sie stecken dein Heiligtum in Brand, sie entweihen die Wohnung deines Namens bis auf den Grund!8Sie sprechen in ihren Herzen: »Lasst uns sie alle unterdrücken!« Sie verbrennen alle Versammlungsstätten Gottes im Land.9Unsere eigenen Zeichen sehen wir nicht; es ist kein Prophet mehr da, und niemand bei uns weiß, wie lange.10O Gott, wie lange darf der Widersacher schmähen? Soll der Feind deinen Namen immerfort lästern?11Warum ziehst du deine Hand zurück, deine Rechte? [Ziehe sie] hervor aus deinem Gewand, mache ein Ende!12Gott ist ja mein König von Urzeit her, der Sieg gab in diesem Land.13Du teiltest das Meer durch deine Kraft, du zerschlugst die Köpfe der Drachen auf dem Wasser;14du zerschmettertest die Häupter des Leviathan, du gabst ihn dem Volk der Wüstenbewohner zur Speise.15Du ließest Quellen und Bäche hervorbrechen, du legtest Ströme trocken, die sonst beständig fließen.16Dein ist der Tag, dein ist auch die Nacht, du hast den Mond und die Sonne bereitet.17Du hast alle Grenzen des Landes festgesetzt; Sommer und Winter hast du gemacht.18Gedenke daran, HERR, wie der Feind dich schmäht, und wie ein schändliches Volk deinen Namen lästert!19Gib die Seele deiner Turteltaube nicht dem Raubtier preis, und vergiss das Leben deiner Elenden nicht für immer!20Blicke auf den Bund! Denn die Schlupfwinkel des Landes sind voll Räuberhöhlen.21Lass den Unterdrückten nicht beschämt davongehen, sondern lass die Elenden und Armen deinen Namen preisen!22Steh auf, o Gott, führe deine Sache hinaus! Gedenke an die Schmach, die dir täglich von dem Schändlichen widerfährt!23Vergiss nicht das Geschrei deiner Widersacher, den Lärm deiner Feinde, der ständig emporsteigt!

Schlachter Copyright © 2000 Genfer Bibelgesellschaft.