Biblia

1Doamne Dumnezeul răzbunărilor,
Tu, Dumnezeul răzbunărilor, arată-Te!
2Scoală-Te, Judecătorul pământului,
şi răsplăteşte celor mândri după faptele lor!
3Până când vor birui cei răi, Doamne,
până când vor birui cei răi?
4Ei ţin cuvântări puternice, vorbesc cu trufie,
şi toţi cei ce fac răul se fălesc.
5Ei zdrobesc pe poporul Tău, Doamne,
şi asupresc moştenirea Ta.
6Înjunghie pe văduvă şi pe străin,
ucid pe orfani
7şi zic: „Nu vede Domnul,
şi Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!”
8Totuşi învăţaţi-vă minte, oameni fără minte!
Când vă veţi înţelepţi, nebunilor?
9Cel ce a sădit urechea s-ar putea să n-audă?
Cel ce a întocmit ochiul s-ar putea să nu vadă?
10Cel ce pedepseşte neamurile s-ar putea să nu pedepsească,
El, care a dat omului pricepere?
11Domnul cunoaşte gândurile omului: ştie că sunt deşarte.
12Ferice de omul pe care-l pedepseşti Tu, Doamne,
şi pe care-l înveţi din legea Ta,
13ca să-l linişteşti în zilele nenorocirii,
până se va săpa groapa celui rău!
14Căci Domnul nu lasă pe poporul Său
şi nu-Şi părăseşte moştenirea.
15Ci se va face odată judecată după dreptate,
şi toţi cei cu inima curată o vor găsi bună.
16Cine mă va ajuta împotriva celor răi?
Cine mă va sprijini împotriva celor ce fac răul?
17De n-ar fi Domnul ajutorul meu, cât de curând ar fi sufletul meu în tăcerea morţii!
18Ori de câte ori zic: „Mi se clatină piciorul!”,
bunătatea Ta, Doamne, mă sprijină totdeauna.
19Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu,
mângâierile Tale îmi înviorează sufletul.
20Te vor pune cei răi să şezi pe scaunul lor de domnie,
ei care pregătesc nenorocirea la adăpostul Legii?
21Ei se strâng împotriva vieţii celui neprihănit
şi osândesc sânge nevinovat.
22Dar Domnul este turnul meu de scăpare,
Dumnezeul meu este stânca mea de adăpost.
23El va face să cadă asupra lor nelegiuirea,
El îi va nimici prin răutatea lor;
Domnul Dumnezeul nostru îi va nimici.