Biblia

Către mai marele cântăreţilor – Se cântă ca şi „Mori pentru fiul” – Un psalm al lui David1Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea,
voi istorisi toate minunile Lui.
2Voi face din Tine bucuria şi veselia mea,
voi cânta Numele Tău, Dumnezeule preaînalt,
3pentru că vrăjmaşii mei dau înapoi, se clatină şi pier dinaintea Ta.
4Căci Tu îmi sprijini dreptatea şi pricina mea
şi stai pe scaunul Tău de domnie ca un judecător drept.
5Tu pedepseşti neamurile, nimiceşti pe cel rău,
le ştergi numele pentru totdeauna şi pe vecie.
6S-au dus vrăjmaşii! N-au rămas din ei decât nişte dărâmături veşnice!
Nişte cetăţi dărâmate de Tine! Li s-a şters pomenirea!
7Ei s-au dus, dar Domnul împărăţeşte în veac
şi Şi-a pregătit scaunul de domnie pentru judecată.
8El judecă lumea cu dreptate,
judecă popoarele cu nepărtinire.
9Domnul este scăparea celui asuprit,
scăpare la vreme de necaz.
10Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine,
căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!
11Cântaţi Domnului, care împărăţeşte în Sion,
vestiţi printre popoare isprăvile Lui!
12Căci El răzbună sângele vărsat
şi Îşi aduce aminte de cei nenorociţi, nu uită strigătele lor.
13Ai milă de mine, Doamne!
Vezi ticăloşia în care mă aduc vrăjmaşii mei
şi ridică-mă din porţile morţii,
14ca să vestesc toate laudele Tale în porţile fiicei Sionului
şi să mă bucur de mântuirea Ta.
15Neamurile cad în groapa pe care au făcut-o
şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.
16Domnul Se arată, face dreptate
şi prinde pe cel rău în lucrul mâinilor lui. (Joc de instrumente. Oprire)
17Cei răi se întorc la Locuinţa morţilor:
toate neamurile care uită pe Dumnezeu.
18Căci cel nenorocit nu este uitat pe vecie,
nădejdea celor sărmani nu piere pe vecie.
19Scoală-Te, Doamne, ca să nu biruie omul;
neamurile să fie judecate înaintea Ta!
20Aruncă groaza în ei, Doamne,
ca să ştie popoarele că nu sunt decât oameni! (Oprire)