Biblia

Către mai marele cântăreţilor – Un psalm al lui David1Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!”
S-au stricat oamenii, fac fapte urâte;
nu este niciunul care să facă binele.
2Domnul Se uită de la înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor,
să vadă de este vreunul care să aibă pricepere
şi care să caute pe Dumnezeu.
3Dar toţi s-au rătăcit, toţi s-au dovedit nişte netrebnici;
nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.
4Şi-au pierdut mintea toţi cei ce săvârşesc fărădelegea,
de mănâncă pe poporul Meu cum mănâncă pâinea,
şi nu cheamă pe Domnul?
5Ei vor tremura de spaimă,
când Se va arăta Dumnezeu în mijlocul neamului neprihănit.
6Râdeţi voi de nădejdea celui nenorocit…,
dar scăparea lui este Domnul.
7O! de ar porni din Sion izbăvirea lui Israel!…
Când va întoarce Domnul înapoi pe prinşii de război ai poporului Său,
Iacov se va înveseli, şi Israel se va bucura.