Doriti ca elim.at să vă redirecționeze automat la pagina în limba română?
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Pentru detalii accesati pagina GDPR Vreau detalii

Biblia

VDCC

Către mai marele cântăreţilor – Un psalm al lui David1Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, când gem!
Ocroteşte-mi viaţa împotriva vrăjmaşului de care mă tem!
2Păzeşte-mă de uneltirile celor răi,
de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiţi!
3Ei îşi ascut limba ca o sabie,
îşi aruncă vorbele lor amare ca nişte săgeţi,
4ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat:
trag asupra lui pe neaşteptate, fără nicio frică.
5Ei se îmbărbătează în răutatea lor,
se sfătuiesc împreună ca să întindă curse
şi zic: „Cine ne va vedea?”
6Pun la cale nelegiuiri
şi zic: „Iată-ne gata, planul este făcut!”
O prăpastie este lăuntrul şi inima fiecăruia!
7Dar Dumnezeu aruncă săgeţi împotriva lor:
deodată, iată-i loviţi.
8Limba lor le-a pricinuit căderea;
şi toţi cei ce-i văd clatină din cap.
9Toţi oamenii sunt cuprinşi de frică şi mărturisesc: „Iată ce a făcut Dumnezeu”,
şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui!
10Cel neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi caută scăparea;
toţi cei cu inima fără prihană se laudă că sunt fericiţi.

Traducerea D. Cornilescu 1924, ediția revizuită în 2014
© Societatea Biblică Interconfesională din România