Biblia

Către mai marele cântăreţilor – Un psalm al lui David – O cântare1Dumnezeu Se scoală, vrăjmaşii Lui se risipesc,
şi potrivnicii Lui fug dinaintea feţei Lui.
2Cum se risipeşte fumul, aşa-i risipeşti Tu;
cum se topeşte ceara la foc,
aşa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu.
3Dar cei neprihăniţi se bucură, saltă de bucurie înaintea lui Dumnezeu
şi nu mai pot de veselie.
4Cântaţi lui Dumnezeu, lăudaţi Numele Lui!
Faceţi drum Celui ce înaintează prin câmpii.
Domnul este Numele Lui: bucuraţi-vă înaintea Lui!
5El este tatăl orfanilor, apărătorul văduvelor,
El, Dumnezeu, care locuieşte în Locaşul Lui cel Sfânt.
6Dumnezeu dă o familie celor părăsiţi,
El izbăveşte pe prinşii de război şi-i face fericiţi;
numai cei răzvrătiţi locuiesc în locuri uscate.
7Dumnezeule, când ai ieşit Tu în fruntea poporului
şi când mergeai în pustiu – (Oprire)
8s-a cutremurat pământul,
s-au topit cerurile dinaintea lui Dumnezeu,
s-a zguduit Sinai dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
9Ai dat o ploaie binefăcătoare, Dumnezeule,
şi ai întărit moştenirea Ta sleită de puteri.
10Poporul Tău şi-a aşezat locuinţa în ţara
pe care, prin bunătatea Ta, Dumnezeule, o pregătiseşi pentru cei nenorociţi.
11Un cuvânt spune Domnul,
şi femeile aducătoare de veşti bune sunt o mare oştire: –
12împăraţii oştirilor fug, fug,
şi cea care rămâne acasă împarte prada.
13Pe când voi vă odihniţi în mijlocul staulelor,
aripile porumbelului sunt acoperite de argint,
şi penele lui sunt de un galben auriu. –
14Când a împrăştiat Cel atotputernic pe împăraţi în ţară,
parcă ningea în Ţalmon.
15Munţii lui Dumnezeu, munţii Basanului,
munţi cu multe piscuri, munţii Basanului,
16pentru ce, munţi cu multe piscuri, purtaţi pizmă
pe muntele pe care l-a ales Dumnezeu ca locaş împărătesc?
Cu toate acestea Domnul va locui în el în veci.
17Carele Domnului se numără cu douăzecile de mii, cu mii şi mii;
Domnul este în mijlocul lor, venind din Sinai în Locaşul Său cel Sfânt.
18Te-ai suit pe înălţime, ai luat prinşi de război,
ai luat în dar oameni;
cei răzvrătiţi vor locui şi ei lângă Domnul Dumnezeu.
19Binecuvântat să fie Domnul care zilnic ne poartă povara,
Dumnezeu, Mântuirea noastră. – (Oprire)
20Dumnezeu este pentru noi Dumnezeul izbăvirilor,
şi Domnul Dumnezeu ne poate scăpa de moarte.
21Da, Dumnezeu va zdrobi capul vrăjmaşilor Lui,
creştetul capului celor ce trăiesc în păcat.
22Domnul zice: „Îi voi aduce înapoi din Basan,
îi voi aduce înapoi din fundul mării,
23ca să-ţi cufunzi piciorul în sânge,
şi limba câinilor tăi să-şi capete partea din vrăjmaşii tăi.”
24Ei văd intrarea Ta, Dumnezeule, intrarea Dumnezeului meu, Împăratului meu, în Locaşul cel Sfânt.
25În frunte merg cântăreţii, apoi cei ce cântă din instrumente,
în mijlocul fetelor care sună din timpane.
26Binecuvântaţi pe Dumnezeu în adunări,
binecuvântaţi pe Domnul, cei ce vă coborâţi din Israel!
27Iată tânărul Beniamin, care stăpâneşte peste ei,
căpeteniile lui Iuda şi ceata lor,
căpeteniile lui Zabulon, căpeteniile lui Neftali.
28Dumnezeul tău te-a făcut puternic. Întăreşte, Dumnezeule, ce ai făcut pentru noi în Templul Tău.
29Împăraţii Îţi vor aduce daruri la Ierusalim.
30Înspăimântă fiara din trestii,
ceata taurilor, cu viţeii popoarelor;
calcă în picioare pe cei ce îşi pun plăcerea în argint!
Risipeşte popoarele cărora le place să se bată!
31Cei mari vin din Egipt;
Etiopia aleargă cu mâinile întinse spre Dumnezeu.
32Cântaţi lui Dumnezeu, împărăţiile pământului,
şi lăudaţi pe Domnul! – (Oprire)
33Cântaţi Celui ce călăreşte pe cerurile cerurilor veşnice!
Iată că se aude glasul Lui, glasul Lui cel puternic!
34Daţi slavă lui Dumnezeu,
a cărui măreţie este peste Israel
şi a cărui putere este în ceruri.
35Ce înfricoşat eşti, Dumnezeule, din Locaşul Tău cel Sfânt!
Dumnezeul lui Israel dă poporului Său tărie şi mare putere.
Binecuvântat să fie Dumnezeu!