VDCC
Un psalm al lui David – Spre aducere aminte1
şi nu mă pedepsi în urgia Ta.
2Căci săgeţile Tale s-au înfipt în mine,
şi mâna Ta apasă asupra mea.
3N-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea, din pricina mâniei Tale;
nu mai este nicio vlagă în oasele mele, în urma păcatului meu.
4Căci fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu;
ca o povară grea, sunt prea grele pentru mine.
5Rănile mele miros greu şi sunt pline de coptură,
în urma nebuniei mele.
6Sunt gârbovit, peste măsură de istovit;
toată ziua umblu plin de întristare.
7Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele
şi n-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea.
8Sunt fără putere, zdrobit cu desăvârşire;
tulburarea inimii mele mă face să gem.
9Doamne, toate dorinţele mele sunt înaintea Ta,
şi suspinele mele nu-Ţi sunt ascunse.
10Inima îmi bate cu tărie, puterea mă părăseşte,
şi lumina ochilor mei nu mai este cu mine.
11Prietenii şi cunoscuţii mei se depărtează de rana mea,
şi rudele mele stau deoparte.
12Cei ce vor să-mi ia viaţa îşi întind cursele;
cei ce-mi caută nenorocirea spun răutăţi
şi toată ziua urzesc la înşelătorii.
13Iar eu sunt ca un surd, n-aud;
sunt ca un mut care nu deschide gura.
14Sunt ca un om care n-aude
şi în gura căruia nu este niciun răspuns.
15Doamne, în Tine nădăjduiesc;
Tu vei răspunde, Doamne Dumnezeule!
16Căci zic: „Nu îngădui să se bucure vrăjmaşii mei de mine
şi să se fudulească împotriva mea, când mi se clatină piciorul!”
17Căci sunt aproape să cad,
şi durerea mea este totdeauna înaintea mea.
18Îmi mărturisesc fărădelegea,
mă doare de păcatul meu.
19Dar vrăjmaşii mei sunt plini de viaţă şi plini de putere;
cei ce mă urăsc fără temei sunt mulţi la număr.
20Ei îmi întorc rău pentru bine,
îmi sunt potrivnici, pentru că eu urmăresc binele.
21Nu mă părăsi, Doamne!
Dumnezeule, nu Te depărta de mine!
22Vino degrabă în ajutorul meu,
Doamne, Mântuirea mea!
© Societatea Biblică Interconfesională din România