Doriti ca elim.at să vă redirecționeze automat la pagina în limba română?
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Pentru detalii accesati pagina GDPR Vreau detalii

Biblia

VDCC

Către mai marele cântăreţilor – După Iedutun – Un psalm al lui David1Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul;
de la El îmi vine ajutorul.
2Da, El este stânca şi ajutorul meu,
turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina.
3Până când vă veţi năpusti asupra unui om,
până când veţi căuta cu toţii să-l doborâţi
ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe?
4Da, ei pun la cale să-l doboare din înălţimea lui:
le place minciuna;
cu gura binecuvântează, dar cu inima blestemă. – (Oprire)
5Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu,
căci de la El îmi vine nădejdea.
6Da, El este stânca şi ajutorul meu,
turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina.
7Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea;
în Dumnezeu este stânca puterii mele, locul meu de adăpost.
8Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El,
vărsaţi-vă inimile înaintea Lui!
Dumnezeu este adăpostul nostru. – (Oprire)
9Da, o nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor!
Puşi în cumpănă toţi laolaltă, ar fi mai uşori decât o suflare.
10Nu vă încredeţi în asuprire
şi nu vă puneţi nădejdea zadarnică în răpire;
când cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.
11O dată a vorbit Dumnezeu,
de două ori am auzit
că: „Puterea este a lui Dumnezeu.”
12A Ta, Doamne, este şi bunătatea,
căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.

Traducerea D. Cornilescu 1924, ediția revizuită în 2014
© Societatea Biblică Interconfesională din România