Doriti ca elim.at să vă redirecționeze automat la pagina în limba română?
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Pentru detalii accesati pagina GDPR Vreau detalii

Biblia

VDCC

1Pentru ce se întărâtă neamurile şi pentru ce cugetă popoarele lucruri deşarte?
2Împăraţii pământului se răscoală, şi domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său, zicând:
3„Să le rupem legăturile
şi să scăpăm de lanţurile lor!”
4Cel ce şade în ceruri râde,
Domnul Îşi bate joc de ei.
5Apoi, în mânia Lui, le vorbeşte
şi-i îngrozeşte cu urgia Sa, zicând:
6„Totuşi, Eu am uns pe Împăratul Meu
pe Sion, muntele Meu cel sfânt.”
7„Eu voi vesti hotărârea Lui” – zice Unsul –
„Domnul Mi-a zis: „Tu eşti Fiul Meu!
Astăzi Te-am născut.
8Cere-Mi, şi-Ţi voi da neamurile de moştenire, şi marginile pământului în stăpânire!
9Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier şi le vei sfărâma ca pe vasul unui olar.”
10Acum, dar, împăraţi, purtaţi-vă cu înţelepciune!
Luaţi învăţătură, judecătorii pământului!
11Slujiţi Domnului cu frică
şi bucuraţi-vă, tremurând.
12Daţi cinste Fiului, ca să nu Se mânie,
şi să nu pieriţi pe calea voastră,
căci mânia Lui este gata să se aprindă!
Ferice de toţi câţi se încred în El!

Traducerea D. Cornilescu 1924, ediția revizuită în 2014
© Societatea Biblică Interconfesională din România