VDCC
Către mai marele cântăreţilor – Un psalm al lui David – Făcut când a venit la el prorocul Natan, după ce intrase David la Bat-Şeba1
După îndurarea Ta cea mare, şterge fărădelegile mele!
2Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea
şi curăţă-mă de păcatul meu!
3Căci îmi cunosc bine fărădelegile,
şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea.
4Împotriva Ta, numai împotriva Ta, am păcătuit
şi am făcut ce este rău înaintea Ta;
aşa că vei fi drept în hotărârea Ta
şi fără vină în judecata Ta.
5Iată că sunt născut în nelegiuire,
şi în păcat m-a zămislit mama mea.
6Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul inimii:
fă, dar, să pătrundă înţelepciunea înăuntrul meu!
7Curăţă-mă cu isop, şi voi fi curat;
spală-mă, şi voi fi mai alb decât zăpada.
8Fă-mă să aud veselie şi bucurie,
şi oasele pe care le-ai zdrobit Tu, se vor bucura.
9Întoarce-Ţi privirea de la păcatele mele,
şterge toate nelegiuirile mele!
10Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule,
pune în mine un duh nou şi statornic!
11Nu mă lepăda de la faţa Ta
şi nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt.
12Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale
şi sprijină-mă cu un duh de bunăvoinţă!
13Atunci voi învăţa căile Tale pe cei ce le calcă,
şi păcătoşii se vor întoarce la Tine.
14Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele! Izbăveşte-mă de vina sângelui vărsat,
şi limba mea va lăuda îndurarea Ta.
15Doamne, deschide-mi buzele,
şi gura mea va vesti lauda Ta.
16Dacă ai fi voit jertfe, Ţi-aş fi adus:
dar Ţie nu-Ţi plac arderile de tot.
17Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit:
Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită.
18În îndurarea Ta, varsă-Ţi binefacerile asupra Sionului
şi zideşte zidurile Ierusalimului!
19Atunci vei primi jertfe neprihănite, arderi de tot şi jertfe întregi;
atunci se vor aduce pe altarul Tău viţei.
© Societatea Biblică Interconfesională din România