Biblia

O rugăciune a lui David1Ia aminte, Doamne, şi ascultă-mă!
Căci sunt nenorocit şi lipsit.
2Păzeşte-mi sufletul, căci sunt unul din cei iubiţi de Tine!
Scapă, Dumnezeule, pe robul Tău, care se încrede în Tine!
3Ai milă de mine, Doamne!
Căci toată ziua strig către Tine.
4Înveseleşte sufletul robului Tău, căci la Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul.
5Căci Tu eşti bun, Doamne, gata să ierţi
şi plin de îndurare cu toţi cei ce Te cheamă.
6Pleacă-Ţi urechea, Doamne, la rugăciunea mea,
ia aminte la glasul cererilor mele!
7Te chem în ziua necazului meu,
căci m-asculţi.
8Nimeni nu este ca Tine între dumnezei, Doamne,
şi nimic nu seamănă cu lucrările Tale.
9Toate neamurile pe care le-ai făcut vor veni să se închine înaintea Ta, Doamne,
şi să dea slavă Numelui Tău.
10Căci Tu eşti mare şi faci minuni,
numai Tu eşti Dumnezeu.
11Învaţă-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău.
Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău.
12Te voi lăuda din toată inima mea, Doamne Dumnezeul meu,
şi voi preamări Numele Tău în veci!
13Căci mare este bunătatea Ta faţă de mine,
şi Tu îmi izbăveşti sufletul din adânca locuinţă a morţilor.
14Dumnezeule, nişte îngâmfaţi s-au sculat împotriva mea,
o ceată de oameni asupritori vor să-mi ia viaţa
şi nu se gândesc la Tine.
15Dar Tu, Doamne, Tu eşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv,
îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi în credincioşie.
16Îndreaptă-Ţi privirile spre mine şi ai milă de mine:
dă tărie robului Tău
şi scapă pe fiul roabei Tale!
17Fă un semn pentru mine,
ca să vadă vrăjmaşii mei şi să rămână de ruşine,
căci Tu mă ajuţi şi mă mângâi, Doamne!