Biblia

Un psalm al lui David1La Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul.
2În Tine, Dumnezeule, mă încred: să nu fiu dat de ruşine,
ca să nu se bucure vrăjmaşii mei de mine!
3Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine:
ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei.
4Arată-mi, Doamne, căile Tale
şi învaţă-mă cărările Tale.
5Povăţuieşte-mă în adevărul Tău şi învaţă-mă;
căci Tu eşti Dumnezeul mântuirii mele,
Tu eşti totdeauna nădejdea mea!6Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta;
căci sunt veşnice.
7Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţea mea, nici de fărădelegile mele;
ci adu-Ţi aminte de mine,
după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!
8Domnul este bun şi drept:
de aceea arată El păcătoşilor calea.
9El face pe cei smeriţi să umble în tot ce este drept.
El învaţă pe cei smeriţi calea Sa.
10Toate cărările Domnului sunt îndurare şi credincioşie
pentru cei ce păzesc legământul şi poruncile Lui.
11Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea,
căci mare este!
12Cine este omul care se teme de Domnul?
Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebuie s-o aleagă.
13El va locui în fericire,
şi sămânţa lui va stăpâni ţara.
14Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El,
şi legământul făcut cu El le dă învăţătură.
15Eu îmi întorc necurmat ochii spre Domnul,
căci El îmi va scoate picioarele din laţ.
16Priveşte-mă şi ai milă de mine,
căci sunt părăsit şi nenorocit.
17Neliniştea inimii mele creşte: scoate-mă din necazul meu!
18Uită-Te la ticăloşia şi truda mea
şi iartă-mi toate păcatele mele.
19Vezi cât de mulţi sunt vrăjmaşii mei
şi cu ce ură mare mă urmăresc.
20Păzeşte-mi sufletul şi scapă-mă!
Nu mă lăsa să fiu dat de ruşine când mă încred în Tine!
21Să mă ocrotească nevinovăţia şi neprihănirea,
când îmi pun nădejdea în Tine!
22Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.