VDCC
Un psalm al lui David1
2În Tine, Dumnezeule, mă încred: să nu fiu dat de ruşine,
ca să nu se bucure vrăjmaşii mei de mine!
3Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine:
ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei.
4Arată-mi, Doamne, căile Tale
şi învaţă-mă cărările Tale.
5Povăţuieşte-mă în adevărul Tău şi învaţă-mă;
căci Tu eşti Dumnezeul mântuirii mele,
Tu eşti totdeauna nădejdea mea!6
căci sunt veşnice.
7Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţea mea, nici de fărădelegile mele;
ci adu-Ţi aminte de mine,
după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!
8Domnul este bun şi drept:
de aceea arată El păcătoşilor calea.
9El face pe cei smeriţi să umble în tot ce este drept.
El învaţă pe cei smeriţi calea Sa.
10Toate cărările Domnului sunt îndurare şi credincioşie
pentru cei ce păzesc legământul şi poruncile Lui.
11Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea,
căci mare este!
12Cine este omul care se teme de Domnul?
Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebuie s-o aleagă.
13El va locui în fericire,
şi sămânţa lui va stăpâni ţara.
14Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El,
şi legământul făcut cu El le dă învăţătură.
15Eu îmi întorc necurmat ochii spre Domnul,
căci El îmi va scoate picioarele din laţ.
16Priveşte-mă şi ai milă de mine,
căci sunt părăsit şi nenorocit.
17Neliniştea inimii mele creşte: scoate-mă din necazul meu!
18Uită-Te la ticăloşia şi truda mea
şi iartă-mi toate păcatele mele.
19Vezi cât de mulţi sunt vrăjmaşii mei
şi cu ce ură mare mă urmăresc.
20Păzeşte-mi sufletul şi scapă-mă!
Nu mă lăsa să fiu dat de ruşine când mă încred în Tine!
21Să mă ocrotească nevinovăţia şi neprihănirea,
când îmi pun nădejdea în Tine!
22Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.
© Societatea Biblică Interconfesională din România
SCH2000
Psalm 251Von David. Zu dir, o HERR, erhebe ich meine Seele;2mein Gott, ich vertraue auf dich! Lass mich nicht zuschanden werden, daß meine Feinde nicht frohlocken über mich!3Gar keiner wird zuschanden, der auf dich harrt; zuschanden werden, die ohne Ursache treulos handeln.4HERR, zeige mir deine Wege und lehre mich deine Pfade!5Leite mich in deiner Wahrheit und lehre mich, denn du bist der Gott meines Heils; auf dich harre ich allezeit.6Gedenke, o HERR, an deine Barmherzigkeit und an deine Gnade, die von Ewigkeit her sind!7Gedenke nicht an die Sünden meiner Jugend und an meine Übertretungen; gedenke aber an mich nach deiner Gnade, um deiner Güte willen, o HERR!8Der HERR ist gut und gerecht, darum weist er die Sünder auf den Weg.9Er leitet die Elenden in Gerechtigkeit und lehrt die Elenden seinen Weg.10Alle Pfade des HERRN sind Gnade und Wahrheit für die, welche seinen Bund und seine Zeugnisse bewahren.11Um deines Namens willen, o HERR, vergib meine Schuld; denn sie ist groß!12Wer ist der Mann, der den HERRN fürchtet? Er weist ihm den Weg, den er wählen soll.13Seine Seele wird im Guten wohnen, und sein Same wird das Land besitzen.14Das Geheimnis des HERRN ist für die, welche ihn fürchten, und seinen Bund lässt er sie erkennen.15Meine Augen sind stets auf den HERRN gerichtet, denn er wird meine Füße aus dem Netz ziehen.16Wende dich zu mir und sei mir gnädig, denn ich bin einsam und elend!17Die Ängste meines Herzens haben sich vermehrt; führe mich heraus aus meinen Nöten!18Sieh an mein Elend und mein Leid, und vergib mir alle meine Sünden!19Sieh an meine Feinde, denn es sind viele, und sie hassen mich grimmig.20Bewahre meine Seele und rette mich! Lass mich nicht zuschanden werden, denn ich vertraue auf dich!21Lauterkeit und Redlichkeit mögen mich behüten, denn auf dich harre ich.22O Gott, erlöse Israel aus allen seinen Nöten!