VDCC
O cântare a lui David1
2El mă paşte în păşuni verzi
şi mă duce la ape de odihnă;
3îmi înviorează sufletul
şi mă povăţuieşte pe cărări drepte,
din pricina Numelui Său.
4Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii,
nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine.
Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie.
5Tu îmi întinzi masa în faţa potrivnicilor mei;
îmi ungi capul cu untdelemn,
şi paharul meu este plin de dă peste el.
6Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi
în toate zilele vieţii mele,
şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.
© Societatea Biblică Interconfesională din România
SCH2000
Psalm 231Ein Psalm Davids. Der HERR ist mein Hirte; mir wird nichts mangeln.2Er weidet mich auf grünen Auen und führt mich zu stillen Wassern.3Er erquickt meine Seele; er führt mich auf rechter Straße um seines Namens willen.4Und wenn ich auch wanderte im finsteren Todestal, so fürchte ich kein Unglück; denn du bist bei mir, dein Stecken und dein Stab, die trösten mich.5Du bereitest vor mir einen Tisch angesichts meiner Feinde; du hast mein Haupt mit Öl gesalbt, mein Becher fließt über.6Nur Güte und Gnade werden mir folgen mein Leben lang, und ich werde bleiben im Haus des HERRN immerdar.