VDCC
1
dar batjocoritorul n-ascultă mustrarea. –2
dar cei stricaţi au parte de silnicie. –3
cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. –4
dar cei harnici se satură. –5
dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. –7
altul face pe săracul, şi are totuşi mari avuţii. –8
dar săracul n-ascultă mustrarea. –9
dar candela celor răi se stinge. –10
dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. –11
dar ce se strânge încetul cu încetul,
creşte. –12
dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. –13
dar cine se teme de poruncă este răsplătit. –14
ca să abată pe om din cursele morţii. –15
dar calea celor stricaţi este pietroasă. –16
dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. –17
dar un sol credincios aduce tămăduire. –18
dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. –19
dar celor nebuni le este urât să se lase de rău. –20
dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. –21
dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire. –22
dar bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit. –23
dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. –24
dar cine-l iubeşte, îl pedepseşte îndată. –25
dar pântecele celor răi duce lipsă. –
© Societatea Biblică Interconfesională din România