Biblia

1Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace,
decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! –2Un argat cu minte stăpâneşte peste fiul care face ruşine
şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.3Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul;
dar Cel ce încearcă inimile este Domnul. –4Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită,
şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. –5Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l-a făcut;
cine se bucură de o nenorocire, nu va rămâne nepedepsit. –6Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor,
şi părinţii sunt slava copiilor lor. –7Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun;
cu cât mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! –8Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc:
oriîncotro se întorc, izbândesc. –9Cine acoperă o greşeală, caută dragostea,
dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni. –10O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput,
decât o sută de lovituri pe cel nebun. –11Cel rău nu caută decât răscoală,
dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui. –12Mai bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei,
decât un nebun în timpul nebuniei lui. –13Celui ce întoarce rău pentru bine,
nu-i va părăsi răul casa. –14Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape;
de aceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. –15Cel ce iartă pe vinovat şi osândeşte pe cel nevinovat,
sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului. –16La ce slujeşte argintul în mâna nebunului?
Să cumpere înţelepciunea?… Dar n-are minte. –17Prietenul adevărat iubeşte oricând,
şi în nenorocire ajunge ca un frate. –18Omul fără minte dă chezăşie,
se pune chezaş pentru aproapele său. –19Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul,
şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. –20Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea,
şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. –21Cine dă naştere unui nebun va avea întristare,
şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. –22O inimă veselă este un bun leac,
dar un duh mâhnit usucă oasele. –23Cel rău primeşte daruri pe ascuns
ca să sucească şi căile dreptăţii. –24Înţelepciunea este în faţa omului priceput,
dar ochii nebunului o caută la capătul pământului. –25Un fiu nebun aduce necaz tatălui său
şi amărăciune celei ce l-a născut. –26Nu este bine să osândeşti pe cel neprihănit la o gloabă,
nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. –27Cine îşi înfrânează vorbele, cunoaşte ştiinţa,
şi cine are duhul potolit este un om priceput. –
28Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea,
şi de priceput dacă şi-ar ţine gura. –