VDCC
1
ia aminte la toate cuvintele mele!
2Iată, deschid gura
şi mi se mişcă limba în cerul gurii.
3Cu curăţie de inimă voi vorbi,
buzele mele vor spune adevărul curat:
4Duhul lui Dumnezeu m-a făcut,
şi suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă.
5Dacă poţi, răspunde-mi,
apără-ţi pricina, fii gata!
6Înaintea lui Dumnezeu eu sunt semenul tău,
şi eu, ca şi tine, am fost făcut din noroi.
7Astfel frica de mine nu te va tulbura,
şi greutatea mea nu te va copleşi.8
şi am auzit sunetul cuvintelor tale:
9„Sunt curat, sunt fără păcat,
sunt fără prihană, nu este fărădelege în mine.
10Şi Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea,
mă socoteşte vrăjmaş al Lui;
11îmi pune picioarele în butuci,
îmi pândeşte toate mişcările.”
12Îţi voi răspunde că aici n-ai dreptate,
căci Dumnezeu este mai mare decât omul.
13Vrei dar să te cerţi cu El,
pentru că nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui?14
dar omul nu ia seama.
15El vorbeşte prin vise, prin vedenii de noapte,
când oamenii sunt cufundaţi într-un somn adânc, când dorm în patul lor.
16Atunci El le dă înştiinţări
şi le întipăreşte învăţăturile Lui,
17ca să abată pe om de la rău
şi să-l ferească de mândrie,
18ca să-i păzească sufletul de groapă
şi viaţa de loviturile sabiei.19
când o luptă necurmată îi frământă oasele.
20Atunci îi este greaţă de pâine,
chiar şi de bucatele cele mai alese.
21Carnea i se prăpădeşte şi piere,
oasele care nu i se vedeau rămân goale;
22sufletul i se apropie de groapă,
şi viaţa de vestitorii morţii.
23Dar dacă se găseşte un înger mijlocitor pentru el,
unul din miile acelea care vestesc omului calea pe care trebuie s-o urmeze,
24Dumnezeu Se îndură de el şi zice îngerului:
„Izbăveşte-l, ca să nu se coboare în groapă;
am găsit un preţ de răscumpărare pentru el!”
25Şi atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie,
se întoarce la zilele tinereţii lui.
26Se roagă lui Dumnezeu, şi Dumnezeu îi este binevoitor,
îl lasă să-I vadă faţa cu bucurie
şi-i dă înapoi nevinovăţia.
27Atunci el cântă înaintea oamenilor şi zice:
„Am păcătuit, am călcat dreptatea,
şi n-am fost pedepsit după faptele mele;
28Dumnezeu mi-a izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă,
şi viaţa mea vede lumina!”29
le face Dumnezeu, de două ori, de trei ori, omului,
30ca să-l ridice din groapă,
ca să-l lumineze cu lumina celor vii.
31Ia aminte, Iov, şi ascultă-mă!
Taci, şi voi vorbi!
32Dacă ai ceva de spus, răspunde-mi!
Vorbeşte, căci aş vrea să-ţi dau dreptate.
33Dacă n-ai nimic de zis, ascultă-mă!
Taci, şi te voi învăţa înţelepciunea.”
© Societatea Biblică Interconfesională din România