VDCC
Răspunsul lui Iov1
2„S-ar putea zice, în adevăr, că neamul omenesc sunteţi voi
şi că odată cu voi va muri şi înţelepciunea!
3Am şi eu minte ca voi, nu sunt mai prejos decât voi.
Şi cine nu ştie lucrurile pe care le spuneţi voi?
4Eu sunt de batjocura prietenilor mei,
când cer ajutorul lui Dumnezeu:
dreptul, nevinovatul, de batjocură!
5Dispreţ în nenorocire! – iată zicerea celor fericiţi:
dă brânci cui alunecă cu piciorul!6
celor ce mânie pe Dumnezeu le merge bine,
măcar că dumnezeul lor este în pumn.
7Întreabă dobitoacele, şi te vor învăţa,
păsările cerului, şi îţi vor spune;
8vorbeşte pământului, şi te va învăţa;
şi peştii mării îţi vor povesti.
9Cine nu vede în toate acestea
dovada că mâna Domnului a făcut asemenea lucruri?
10El ţine în mână sufletul a tot ce trăieşte,
suflarea oricărui trup omenesc.
11Nu deosebeşte urechea cuvintele,
cum gustă cerul gurii mâncărurile?12
şi într-o viaţă lungă e priceperea.
13La Dumnezeu este înţelepciunea şi puterea;
sfatul şi priceperea ale Lui sunt.
14Ce dărâmă El, nu va fi zidit din nou;
pe cine-l închide El, nimeni nu-l va scăpa.
15El opreşte apele şi totul se usucă;
El le dă drumul, şi pustiesc pământul.
16El are puterea şi înţelepciunea;
El stăpâneşte pe cel ce se rătăceşte sau rătăceşte pe alţii.
17El ia robi pe sfetnici
şi tulbură mintea judecătorilor.
18El dezleagă legătura împăraţilor
şi le pune o frânghie în jurul coapselor.
19El ia robi pe preoţi;
El răstoarnă pe cei puternici.
20El taie vorba celor meşteri la vorbă;
El ia mintea celor bătrâni.
21El varsă dispreţul asupra celor mari;
El dezleagă brâul celor tari.
22El descoperă ce este ascuns în întuneric,
El aduce la lumină umbra morţii.
23El face pe neamuri să crească şi El le nimiceşte; El le întinde până departe şi El le aduce înapoi în hotarele lor.
24El ia mintea căpeteniilor poporului,
El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum,
25unde bâjbâie prin întuneric şi nu văd desluşit;
El îi face să se clatine ca nişte oameni beţi.
© Societatea Biblică Interconfesională din România