Biblia

Cuvântarea lui Ţofar1Ţofar din Naama a luat cuvântul şi a zis:
2„Să rămână această năvală de cuvinte fără răspuns
şi să creadă limbutul că are dreptate?
3Vor face vorbele tale deşarte pe oameni să tacă?
Şi-ţi vei bate joc de alţii, fără să te facă cineva de ruşine?
4Tu zici: „Felul meu de a vedea este drept,
şi sunt curat în ochii Tăi.” –
5Ah! de ar vrea Dumnezeu să vorbească,
de Şi-ar deschide buzele să-ţi răspundă
6şi de ţi-ar descoperi tainele înţelepciunii Lui, ale înţelepciunii Lui nemărginite,
ai vedea atunci că nu-ţi răsplăteşte totuşi după fărădelegea ta.7Poţi spune tu că poţi pătrunde adâncimile lui Dumnezeu,
că poţi ajunge la cunoştinţa desăvârşită a Celui Atotputernic?
8Cât cerurile-i de înaltă: ce poţi face?
Mai adâncă decât Locuinţa morţilor: ce poţi şti?
9Întinderea ei este mai lungă decât pământul
şi mai lată decât marea.
10Dacă apucă, dacă închide şi cheamă El la judecată, cine-L poate opri?
11Căci El cunoaşte pe făcătorii de rele,
vede uşor pe vinovaţi.
12Omul dimpotrivă, are minte de nebun
şi s-a născut ca mânzul unui măgar sălbatic!13Tu, îndreaptă-ţi inima spre Dumnezeu,
întinde-ţi mâinile spre El.
14Depărtează-te de fărădelege
şi nu lăsa nedreptatea să locuiască în cortul tău.
15Şi atunci, îţi vei ridica fruntea fără teamă,
vei fi tare şi fără frică;
16îţi vei uita suferinţele,
şi-ţi vei aduce aminte de ele ca de nişte ape care s-au scurs.
17Zilele tale vor străluci mai tare decât soarele la amiază,
întunericul tău va fi ca lumina dimineţii.
18Vei fi plin de încredere, şi nădejdea nu-ţi va fi zadarnică.
Te vei uita în jurul tău şi vei vedea că te poţi odihni liniştit.
19Te vei culca şi nimeni nu te va tulbura,
şi mulţi vor umbla după bunăvoinţa ta.
20Dar ochii celor răi se vor topi;
ei n-au loc de scăpare:
moartea, iată nădejdea lor!”