VDCC
1
2În ziua aceea – zice Domnul oştirilor – voi stârpi din ţară numele idolilor, ca nimeni să nu-şi mai aducă aminte de ei; voi scoate, de asemenea, din ţară pe prorocii mincinoşi şi duhul necurat.
3Şi dacă va mai proroci cineva, atunci tatăl său şi mama sa, înşişi părinţii lui, îi vor zice: „Tu nu vei trăi, căci ai spus minciuni în Numele Domnului”; şi tatăl său şi mama sa, cei care l-au născut, îl vor străpunge, când va proroci.
4În ziua aceea, prorocii se vor ruşina fiecare de vedeniile lor, când vor proroci, şi nu se vor mai îmbrăca într-o manta de păr ca să mintă pe oameni.
5Ci fiecare din ei va zice: „Eu nu sunt proroc, ci sunt plugar, căci am fost cumpărat din tinereţea mea!”
6Şi dacă-l va întreba cineva: „De unde vin aceste răni pe care le ai la mâini?”, el va răspunde: „În casa celor ce mă iubeau le-am primit.”7
8În toată ţara, zice Domnul, două treimi vor fi nimicite, vor pieri, iar cealaltă treime va rămâne.
9Dar treimea aceasta din urmă o voi pune în foc şi o voi curăţa cum se curăţă argintul, o voi lămuri cum se lămureşte aurul. Ei vor chema Numele Meu, şi îi voi asculta; Eu voi zice: „Acesta este poporul Meu!” Şi ei vor zice: „Domnul este Dumnezeul meu!”
© Societatea Biblică Interconfesională din România