Biblia

1Eu sunt un trandafir din Saron,
un crin din văi. –
2Ca un crin în mijlocul spinilor
aşa este iubita mea între fete. –3Ca un măr între copacii pădurii
aşa este preaiubitul meu între tineri.
Cu aşa drag stau la umbra lui,
şi rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.
4El m-a dus în casa de ospăţ,
şi dragostea era steagul fluturat peste mine.
5Întăriţi-mă cu turte de struguri, învioraţi-mă cu mere,
căci sunt bolnavă de dragostea lui.
6Să-şi pună mâna stângă sub capul meu
şi să mă îmbrăţişeze cu dreapta lui! –
7Vă jur, fiice ale Ierusalimului,
pe căprioarele şi cerboaicele de pe câmp:
nu stârniţi, nu treziţi dragostea
până nu vine ea! –8Aud glasul preaiubitului meu! Iată-l că vine,
sărind peste munţi, săltând pe dealuri.
9Preaiubitul meu seamănă cu o căprioară sau cu puiul de cerboaică.
Iată-l că este după zidul nostru,
se uită pe fereastră,
priveşte printre zăbrele.
10Preaiubitul meu vorbeşte şi-mi zice:
„Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!
11Căci iată că a trecut iarna;
a încetat ploaia şi s-a dus.
12Se arată florile pe câmp,
a venit vremea cântării
şi se aude glasul turturelei în câmpiile noastre.
13Se pârguiesc roadele în smochin, şi viile înflorite
îşi răspândesc mirosul.
Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!14Porumbiţă din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor,
arată-mi faţa ta şi fă-mă să-ţi aud glasul!
Căci glasul tău este dulce, şi faţa ta, plăcută.”
15Prindeţi-ne vulpile, vulpile cele mici care strică viile; căci viile noastre sunt în floare.
16Preaiubitul meu este al meu, şi eu sunt a lui;
el îşi paşte turma între crini.
17Până la răcoarea zilei şi până la lungirea umbrelor,
întoarce-te!… Iubitule, sari ca o căprioară sau ca puiul de cerb
peste munţii ce ne despart.