VDCC
1
2pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea.
3Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru,
4care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului.
5Căci este un singur Dumnezeu şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos,
6care S-a dat pe Sine însuşi ca preţ de răscumpărare pentru toţi; faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenită,
7şi propovăduitorul şi apostolul Lui am fost pus eu – spun adevărul în Hristos, nu mint – ca să învăţ pe Neamuri credinţa şi adevărul.
8Vreau, dar, ca bărbaţii să se roage în orice loc şi să ridice spre cer mâini curate, fără mânie şi fără îndoieli.9
10ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase.
11Femeia să înveţe în tăcere, cu toată supunerea.
12Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii, nici să se ridice mai presus de bărbat, ci să stea în tăcere.
13Căci întâi a fost întocmit Adam, şi apoi Eva.
14Şi nu Adam a fost amăgit; ci femeia, fiind amăgită, s-a făcut vinovată de călcarea poruncii.
15Totuşi ea va fi mântuită prin naşterea de fii, dacă stăruie cu smerenie în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie.
© Societatea Biblică Interconfesională din România