Biblia

VDCC

1Iată încă vreo câteva din Pildele lui Solomon, strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. –2Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor,
dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. –
3Înălţimea cerurilor, adâncimea pământului
şi inima împăraţilor sunt nepătrunse. –4Scoate zgura din argint,
şi argintarul va face din el un vas ales.
5Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului,
şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. –6Nu te făli înaintea împăratului
şi nu lua locul celor mari;
7căci este mai bine să ţi se zică: „Suie-te mai sus!”
decât să fii coborât înaintea voievodului
pe care ţi-l văd ochii. –8Nu te grăbi să te iei la ceartă,
ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci,
când te va lua la ocări aproapele tău. –
9Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău,
dar nu da pe faţă taina altuia,
10ca nu cumva, aflând-o cineva, să te umple de ruşine
şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă.11Un cuvânt spus la vremea potrivită
este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint. –
12Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat,
aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. –13Ca răcoarea zăpezii pe vremea secerişului,
aşa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite:
el înviorează sufletul stăpânului său.14Ca norii şi vântul fără ploaie,
aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. –15Prin răbdare se înduplecă un voievod,
şi o limbă dulce poate zdrobi oase.16Dacă dai peste miere, nu mânca decât atât cât îţi ajunge,
ca să nu ţi se scârbească şi s-o verşi din gură. –17Calcă rar în casa aproapelui tău,
ca să nu se sature de tine şi să te urască. –18Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită,
aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. –19Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătă,
aşa este încrederea într-un stricat la ziua necazului.20Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră,
aşa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire. –21Dacă este flămând vrăjmaşul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete,
dă-i apă să bea.
22Căci, făcând aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui,
şi Domnul îţi va răsplăti. –23Vântul de miazănoapte aduce ploaia,
şi limba clevetitoare aduce o faţă mâhnită. –24Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş,
decât să locuieşti într-o casă mare cu o nevastă gâlcevitoare. –25Ca apa proaspătă pentru un om obosit,
aşa este o veste bună venită dintr-o ţară depărtată. –26Ca o fântână tulbure şi ca un izvor stricat,
aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. –27Nu este bine să mănânci multă miere:
tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. –28Omul care nu este stăpân pe sine
este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

Traducerea D. Cornilescu 1924, ediția revizuită în 2014
© Societatea Biblică Interconfesională din România

SCH2000

Weitere Sprüche Salomos, in der Zeit Hiskias zusammengetragen1Auch das sind Sprüche Salomos, welche die Männer Hiskias, des Königs von Juda zusammengetragen haben:2Es ist Gottes Ehre, eine Sache zu verbergen, aber die Ehre der Könige, eine Sache zu erforschen.3Die Höhe des Himmels und die Tiefe der Erde und das Herz der Könige sind unergründlich.4Man entferne die Schlacken vom Silber, so gelingt dem Goldschmied ein Gefäß!5Man entferne den Gottlosen vom König, so wird sein Thron durch Gerechtigkeit feststehen.6Rühme dich nicht vor dem König und tritt nicht an den Platz der Großen;7denn es ist besser, man sagt zu dir: »Komm hier herauf!«, als daß man dich vor einem Fürsten erniedrigt, den deine Augen gesehen haben.8Geh nicht rasch gerichtlich vor, denn was willst du danach tun, wenn dein Nächster dich zuschanden macht?9Trage deine Streitsache mit deinem Nächsten aus, aber das Geheimnis eines anderen offenbare nicht,10damit nicht der dich beschimpft, der es vernimmt, und dein übler Ruf nicht mehr weicht.11Wie goldene Äpfel in silbernen Schalen, so ist ein Wort, gesprochen zur rechten Zeit.12Wie ein goldener Ring und Schmuck aus feinem Gold, so passt eine weise Mahnung zu einem aufmerksamen Ohr.13Wie die Kühle des Schnees in der Erntezeit, so erfrischt ein treuer Bote die, welche ihn gesandt haben; er erquickt die Seele seines Herrn.14Wie aufziehende Wolken und Wind ohne Regen, so ist ein Mensch, der lügenhafte Versprechungen macht.15Durch Geduld wird ein Richter überredet, und eine sanfte Zunge zerbricht Knochen.16Hast du Honig gefunden, so iss nur, so viel du brauchst; nicht daß du davon übersatt wirst und ihn ausspeien musst!17Betritt nur selten das Haus deines Nächsten, damit er deiner nicht überdrüssig wird und dich hasst!18Ein Hammer, ein Schwert, ein spitzer Pfeil: so ist ein Mensch, der gegen seinen Nächsten ein falsches Zeugnis ablegt.19Auf einen treulosen Menschen ist am Tag der Not ebenso viel Verlass wie auf einen zerbrochenen Zahn und auf einen wankenden Fuß.20Wie einer, der an einem kalten Tag das Gewand auszieht oder Essig auf Natron gießt, so ist, wer einem missmutigen Herzen Lieder singt.21Hat dein Feind Hunger, so speise ihn mit Brot; hat er Durst, so gib ihm Wasser zu trinken!22Denn damit sammelst du feurige Kohlen auf sein Haupt, und der HERR wird dir’s vergelten.23Nordwind erzeugt Regen und Verleumdung verdrießliche Gesichter.24Es ist besser, in einem Winkel auf dem Dach zu wohnen, als gemeinsam mit einer zänkischen Frau in einem Haus!25Wie kühles Wasser für eine dürstende Seele, so ist eine gute Botschaft aus fernem Land.26Ein getrübter Quell und ein verdorbener Brunnen: so ist ein Gerechter, der vor einem Gottlosen wankt.27Viel Honig essen ist nicht gut, aber schwere Dinge erforschen ist eine Ehre.28Wie eine Stadt mit niedergerissenen Mauern, so ist ein Mann, der seinen Geist nicht beherrschen kann.