De ce o metodă de predare?
În cadrul predarii lecțiilor de școală duminicală avem în vedere două mari obstacole pe care încercăm cu instrumente specifice să le preîntâmpinăm:
- Factorul timp: petrecem un timp foarte limitat cu copilul.
- Factorul capacitate: puterea de concetrare (atenție) și înțelegere a copilului (specifică vârstei).
Având în vedere obstacolele menționate, ca învățător de școală duminicală îmi construiesc întreaga activitate având în minte următoarele principii:
- Nu pot pleca la drum fără să știu unde vreau să ajung: îmi aleg scop al lecției în baza căruia îmi pot apoi evalua succesul lecției.
- Predau adevărul biblic adaptat vârstei copiilor folosind o gamă largă de mijloace care să ușureze întipărirea lui în inima și mintea copilului.
- Predau adevărul chiar și când nu predau lecția. Nu voi putea preda copilului o lecție de 2-3 ore, dar voi încerca să construiesc orice altă activitate – joc, cântare, discuții – pe același scop biblic pe care mi l-am ales.
Scopul lecției
Cadrul biblic al predării
- Adevărul (învățătura) e redus la esență: învață-l pe copil să-L iubească pe Dumnezeu mai presus de orice, să se teamă de EL și să păzească poruncile Lui (Deuteronom 6:5)
- Ținta învățăturii e inima (Deuteronom 6:6)
- Cheia învățării (predării) e REPETIȚIA (învață-l acasă, în călătorie, la culcare, la sculare – Deuteronom 6:7)
- Adevărul nu se scapă din vedere: scris pe ușiorii casei, semn de aducere aminte la mâini, fruntari între ochi (Deuteronom 6:8-9)
- Adevărul se întipărește prin discuție (“să vorbești” – Deuteronom 6:7)
Scopul predării
- Scopul final al învățătorului: Lucrez ca Dumnezeu să transforme viața copilului și să îl mântuie.
- Scopul pentru astăzi: Lucrez pentru ca adevărul <x> despre Dumnezeu să se întipărească în mintea și inima copilului. (<x> va fi numit de aici încolo “adevărul central” sau “scopul lecției”)
Obiectul de activitate: ADEVĂRUL
- Auzirea adevărului e primul pas către mântuire și singurul pas al mântuiri pe care eu îl pot influența în viața altuia.
- Transformarea o poate face doar Dumnezeu.
- Eu ca învățător pot doar să sădesc adevărul și să aștept/asist la transformare.
Adevărul central NU E informație!
- Informația: cunoștințe, explicații, argumente, exemple
- Adevărul central: esența, Cuvântul care schimbă
Adevărul e o săgeată care trebuie să pătrundă în inima copilului. Ca învățător – pentru a îmi atinge acest scop – trebuie să fac două lucruri:
- Să ascut săgeata prin repetiție:
- Includ adevărul central în orice activitate a lecției/zilei
- Fac referire la adevărul central ori de câte ori am ocazia (clar sau mascat)
- Să țintesc inima:
- Trebuie să simplific adevărul, să îl fac evident. Orice artificiu de predare care nu clarifică și poate induce în eroare trebuie să îl elimin
- Trebuie să evit temele gri pentru care Scriptura nu oferă răspunsuri directe
- Trebuie să expun inima copilului prin apelarea la sentimente în timpul predării
Să recapitulăm…
- Înainte de a începe pregătirea lecției îmi stabilesc scopul lecției. Dacă nu e clar pentru mine nu va fi nici pentru copii.
- Mai întâi îmi aleg scopul lecției și apoi materialul de predare:
- Exemplu: pasajul „David și Goliat“
- Nu voi preda despre David și Goliat doar pentru că așa scrie în programă.
- Voi vorbi despre David și despre Goliat sau un alt pasaj pentru ca urmăresc unul din adevărurile următoare:
- Dumnezeu face lucruri care omului îi sunt imposibile
- Când Dumnezeu e cu tine nici o situație nu e prea grea
- Omul lui Dumnezeu nu se dă înapoi când Dumnezeu e de partea lui
- Exemplu: pasajul „David și Goliat“
- A preda contextul istoric sau doctrina unui cult nu e rău dar dacă eu ca învățător mă concentrez pe el voi fi ineficient în a contribui la schimbarea vieții copilului
- Luca 14:28: îmi fac socoteala ce pot face cu timpul pe care îl am la dispoziție
- Deuteronom 6:7 : doar un părinte poate repeta adevărul la sculare, la culcare, acasă și în călătorie. Eu ca învățător am doar o ocazie (30-60 de minute) pe săptămână
- Trebuie să fiu eficient și mai bine să urmăresc un singur scop dar sigur. Nu-mi aleg decât un scop (simplu) pe care sunt sigur că îl poț atinge.
Pașii predării
1. Experimentarea
Primul pas al predării are ca scopuri:
- Mutarea atenției adolescentului de la alte activități (telefon, discuții) la predarea lecției
- Inițierea unui cadru deschis și informal pentru predare
- Pregătirea inimii copilului: instrument pentru imprimarea adevărului în inima copilului
- Crearea unui context asociativ pentru învățare: sentiment <-> învățătură
- Anticiparea/repetarea scopului lecției – repetițe <-> învățare
În activitatea de experimentare, ca învățător, pot folosi:
- Un joc
- O discuție
- O scenetă
- O activitate manuală
- Un clip video
“Experimentarea” ca metodă de predare este regăsită chiar în Biblie, fiind folosită în numeroase situații de însuși Domnul Isus:
- Isus doarme în mijlocul furtunii. Ucenicii experimentează mai întâi teama și apoi siguranța de a fi în preajma Domnului Isus.
- Predica de pe munte: Isus predică „multimedia“. Ascultătorii experimentează uimirea/plăcerea și apoi înțeleg grija și puterea lui Dumnezeu
- Petru umblă pe mare: Isus îl lasă să experimenteze efectele necredinței și apoi îi vine în ajutor
- Isus și samariteanca: Isus o lasă să simtă rușinea, regretul (o întreabă de bărbat știind situația ei) și pe acest fond apoi sădește Cuvântul.
2. Predarea
Acest pas este partea cea mai evidentă a lecției. La acest moment toți copiii știu că lecția a început (deși în mod mascat ea se desfășoară de la pasul anterior).
Ca învățător, cunoscându-mi copiii, îmi adaptez mesajul vârstei și caracteristicilor copiilor. Urmăresc ca în 5-10 minute să finalizez acest pas concentrat pe scopul ales al lecției neuitând că atenția copilului poate fi ușor pierdută. Pentru a verifica acest lucru folosesc principiul SONAR-ului: trimit periodic semnale (întrebări) către copil și verific atenția lui prin (lipsa) răspunsului.
3. Aprofundarea (Discuția)
Scopul acestui pas inspirat din Deuteronom 6:7 este de a crea o legătură între adevărul biblic subliniat în pașii anteriori și experiența personală cotidiană a copilului. Ca învățător am pregătite întrebări țintite cu care ajut copilul să ajungă la concluzia pe care eu am avut-o în vedere de la conceperea lecției.
Pentru a ajuta copilul să gândească și să descopere “singur” adevărul formulez întrebările pregresiv, logic și am grijă ca ele să stimuleze gândirea (formulez întrebarea în așa fel încât să nu accepte răspunsuri simple precum DA sau NU).
4. Aplicația
Dacă școala duminicală s-ar rezuma doar la prezentarea unor adevăruri biblice ea ar risca să se transforme într-o fabrică de farisei. Adevărul biblic trebuie expus în așa fel încât copiii să dorească să îl aplice în viața proprie începând cu momentele imediat următoare întâlnirii. Trăirea adevărurilor Scripturii în viața personală nu se rezumă doar la viața de familie sau biserică ci are loc în fiecare clipă a vieții. De aceea ca învățător îmi propun ca pentru fiecare adevăr central să existe o aplicație imediată predării precum și una pe care el să o poată urmări pe perioade mai lungi de timp.